Trăia odată într-un orășel două fetițe pe una o chema Maria și pe cealaltă o chema Denisa. Cele  două fete locuiau pe aceeași stradă, dar una spre apus și cealaltă spre  rășărit! Amăndouă erau frumoase și radiau de fericire când erau împreună. O singură problemă era cu ele, când erau împreună  nu vedeau doar universul lor plin de farmec și mister în care erau învăluite doar ele două, și nu doreau să cunoască alți copilași cu care să se joace.  Timpul trecu și când împliniră trei ani trebuiau să mergă la grădiniță, dar ele nu doreau să-și piardă fericirea din cauza altor copilași, motiv pentru care se răzvrăteau și mamele lor nu mai puteau să se înțeleagă cu ele și nici educatoarele! Ce să facă ce să facă,  cele două mame, stară și se gândiră ce soluție să găsescă pentru ca să se rezolve acestă situație destul de neplăcută.

Trecură zile, trecură nopți și fetele noastre deveneau din ce în ce mai de neseparat, drumul spre grădiniță și înapoi de la grădiniță era greu deoarece cele două fete nu se mai puteau separa doar una cu alta doreau să mergă și să vină de la grădiniță împreună, nu doreau să se joace cu alți copilași, și astfel situația era din ce în ce mai grea! Într-una din seri Maria stătea cu mama ei și povesteau, și uitânu-se pe cer fetița observă  ceva rotund precum o minge  ce lumina înconjurat de mii de alte liminițe! O întrebă pe mama ei dacă este o minge, la care mama ei zâmbi și cu blândețe îi spune nu draga mea este luna, cea care ne lumineaza viața în fiecare noapte alături de prietenii ei cei mai buni, care sunt mai mici și care poartă numele  de steluțe. Luna a fost foarte cuminte mereu și Dumnezeu i-a dat acest dar, de a fi ce-a mai mare și luminoasă de pe cer. A doua zi dis-de-dimineața mergând spre  grădiniță soarele răsărind,  micuța Maria obesrvă răsăritul și strigă de bucurie -  mama uite luna, mama ei iar zâmbi și îi spusese că nu este luna că este soarele, la care mai adăugă faptul că luna este cea mai bună prietenă a soarelui doar ca având și alți prieteni  soarele răsare ziua ca să ne lumineze ziua între flori, fluturi și păsărele, iar luna ne lumineaza noaptea între stele. Luna și soarele se înțeleg foarte bine dar ele se întâlnesc doar la răsărit și la apus. Fetita stătu și se uită la mama ei mirată, întoarse capul și observă și luna în spatele ei și atunci se miră! Ei dragul mamei vezi tu cum este luna și soarele sunt prietene bune dar au și alți prieteni așa trebuie să fi și tu cu prietena ta Denisa, să fiți prietene bune dar să mai avți și alți prieteni ca sa aveți un univers și mai minunat și mai plin de farmec. Maria se uită atentă la mama ei și parcă începu să înțelegă, atunci când ajunsese aproape de casa Denisei, Maria nu-i mai făcuse scandal mamei sale că vrea să mergă cu  Denisa la grădiniță si de atunci Maria a început să mergea în fiecare zi bucuroasa la grădiniță și a început să-ți facă alături de Denisa și alți prieteni cu care se jucau împreună. La întoarcerea acasă venind împreună, pe drum Maria și mama ei le-au povetit ce au văzut dimineță și Maria a spus că luna are și alți prieteni și soareleși și el și au zâmbit și s-au bucurat împreună de razele soarelui care parcă le zâmbea printre razele sale. Denisa și Maria au înțeles că trebuie să fie cele mai bune prietene dar Dumnezeu a creat mai mulți copilași pe pământ pentru ca bucuria lor să fie mai mare atunci când ei se joacă și se bucură împreună de toate daruile minunate cu care El ne-a binecuvântat pe acest pământ plin de iubire, miracole, flori, fluturi, păsărele, buburuze și tot ce e mai minunat și plăcut unui suflet de copil!