Trăia odată
într-un orășel două fetițe pe una o chema Maria și pe cealaltă o chema Denisa. Cele două fete locuiau pe aceeași stradă, dar una spre apus și cealaltă spre rășărit! Amăndouă erau frumoase și radiau de
fericire când erau împreună. O singură problemă era cu ele, când erau împreună nu vedeau doar universul lor plin de farmec și
mister în care erau învăluite doar ele două, și nu doreau să cunoască alți copilași cu care să se joace. Timpul trecu și
când împliniră trei ani trebuiau să mergă la grădiniță, dar ele nu doreau să-și
piardă fericirea din cauza altor copilași, motiv pentru care se răzvrăteau și
mamele lor nu mai puteau să se înțeleagă cu ele și nici educatoarele! Ce să facă
ce să facă, cele două mame, stară și se gândiră ce soluție să găsescă pentru ca să se
rezolve acestă situație destul de neplăcută.
Trecură zile,
trecură nopți și fetele noastre deveneau din ce în ce mai de neseparat, drumul
spre grădiniță și înapoi de la grădiniță era greu deoarece cele două fete nu se
mai puteau separa doar una cu alta doreau să mergă și să vină de la grădiniță împreună, nu doreau să se joace
cu alți copilași, și astfel situația era din ce în ce mai grea! Într-una din seri
Maria stătea cu mama ei și povesteau, și uitânu-se
pe cer fetița observă ceva rotund precum
o minge ce lumina înconjurat de mii de
alte liminițe! O întrebă pe mama ei dacă este o minge, la care mama ei zâmbi și
cu blândețe îi spune nu draga mea este luna, cea care ne lumineaza viața în fiecare noapte alături de prietenii ei cei mai buni, care sunt mai mici și care poartă
numele de steluțe. Luna a fost foarte
cuminte mereu și Dumnezeu i-a dat acest dar, de a fi ce-a mai mare și luminoasă de pe
cer. A doua zi dis-de-dimineața mergând spre grădiniță soarele răsărind, micuța Maria obesrvă răsăritul și strigă de bucurie - mama uite luna, mama ei iar zâmbi și îi spusese că nu este
luna că este soarele, la care mai adăugă faptul că luna este cea mai bună
prietenă a soarelui doar ca având și alți prieteni soarele răsare ziua ca să ne lumineze ziua
între flori, fluturi și păsărele, iar luna ne lumineaza noaptea între stele.
Luna și soarele se înțeleg foarte bine dar ele se întâlnesc doar la răsărit și
la apus. Fetita stătu și se uită la mama ei mirată, întoarse capul și observă
și luna în spatele ei și atunci se miră! Ei dragul mamei vezi tu cum este luna
și soarele sunt prietene bune dar au și alți prieteni așa trebuie să fi și tu cu
prietena ta Denisa, să fiți prietene bune dar să mai avți și alți prieteni ca
sa aveți un univers și mai minunat și mai plin de farmec. Maria se uită atentă
la mama ei și parcă începu să înțelegă, atunci când ajunsese aproape de casa
Denisei, Maria nu-i mai făcuse scandal mamei sale că vrea să mergă cu Denisa la grădiniță si de
atunci Maria a început să mergea în fiecare zi bucuroasa la grădiniță și a început să-ți
facă alături de Denisa și alți prieteni cu care se jucau împreună. La
întoarcerea acasă venind împreună, pe drum Maria și mama ei le-au
povetit ce au văzut dimineță și Maria a spus că luna are și alți prieteni și soareleși și el și au zâmbit și s-au bucurat împreună de razele soarelui care parcă le zâmbea
printre razele sale. Denisa și Maria au înțeles că trebuie să fie cele mai bune
prietene dar Dumnezeu a creat mai mulți copilași pe pământ pentru ca bucuria lor
să fie mai mare atunci când ei se joacă și se bucură împreună de toate daruile
minunate cu care El ne-a binecuvântat pe acest pământ plin de iubire, miracole,
flori, fluturi, păsărele, buburuze și tot ce e mai minunat și plăcut unui
suflet de copil!
